Scris de S.P.D. - Căușe cioplite dintr-un lemn noduros și frumos de meșterul Alexandru Perța Cuza, străchini dintr-un boț de lut oltenesc sau de Korunt, numai bune de pus în ele slănina groscioară, urda-n coajă și bulzurile aduse de Gicu Benga din Brașov, horincă de pere și papuci de lână, să țină cald toată iarna, de la moroșanul Vasile Borodi, icoane, costume populare, păpuși, cergi, pastramă, turtă dulce. O lume neaoșă, mustind de culoare, arome și farmec, se lasă redescoperită și gustată în acest sfârșit de săptămână la Muzeul Satului Bănățean.

Primul care te întâmpină la Târgul Meșterilor Populari de la Muzeul Satului e chiar Perța Cuza, unul dintre cei mai faimoși creatori de artă populară din România. La cei aproape 70 de ani ai săi, meșterul care a ridicat peste 2500 de troițe în toată țara se arată verde ca bradul și și-a luat de grija că n-are cine să-i urmeze, căci un nepot de-al său, intrat acum în clasa a V-a, i-a moștenit iscusința și pasiunea și acum îl însoțește, când n-are școală, pe la târguri, cu propriile-i cioplituri, cruci pe care răstignește crenguțe din pădure.

Alexandru Perța Cuza sculptează de când se știe și avea 9 ani când a vândut primul său lucru cioplit în lemn. ”Eram cu oile la câmp și am făcut o boată. Am scrijelit pe ea inițialele numelui meu, P.A., și inițiala satului în care-am crescut, Rogoz: PAR. A oprit o Volgă și un om mi-a aruncat pe geam 25 de lei pe bâta aia și dus a fost”, rememorează artistul.

Astăzi, sculpturile sale se află în sute de colecții din toată lumea și, oriunde umblă la târguri, lumea vine și îl caută. Din mâinile lui ies minuni și puțini dintre cei care vin adesea special pentru el la astfel de evenimente știu că meșterul Perța e aproape paralizat pe partea dreaptă. Prima dintre miile sale de troițe sculptate în stejar sau ulm după reguli stricte e ridicată chiar în fața Catedralei Mitropolitane