Croaţia riscă sancţiuni pentru refuzul său de a abroga o derogare ce limitează acţiunea mandatului de arestare european, la mai puţin de trei luni de la aderarea sa la Uniunea Europeană, în timp ce Bruxelles-ul se arată intransigent, iar Zagrebul denunţă discriminarea, relatează AFP.

Comisia Europeană intenţionează astfel să blocheze aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen de liber schimb şi să suspende plata fondurilor europene atât de preţionase în lupta sa de a depăşi criza economică.

Croaţia poate evita aceste sancţiuni - între care şi punerea în funcţiune a unui mecanism de supraveghere postaderare a sistemului său judiciar, după modelul României şi Bulgariei - cu condiţia să se plieze în faţa solicitărilor UE.

Această dispută cu Bruxelles-ul este "inutilă şi lipsită de sens", apreciază analiştii croaţi.

"Tocmai am aderat la blocul comunitar şi deja ne împiedicăm de o problemă legată de statul de drept", notează analistul Visnja Samardzija.

Vârful de lance al atitudinii intransigente a Bruxelles-ului faţă de Zagreb, vicepreşedintele CE pentru Justiţie, Viviane Reding, a acuzat Guvernul croat că i-a trădat încrederea.

De fapt, cu doar trei zile înaintea aderării Croaţiei la UE, la 1 ianuarie, Parlamentul local a decis că mandatul de arestare european se aplică doar delictelor ulterioare lunii august 2002.

Guvernul premierului Zoran Milanovici este acuzat de opoziţie că vrea, în acest fel, să evite extrădarea către Germania a unui fost oficial al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovici, suspectat de implicare în uciderea unui disident croat, Stjepan Djurekovici, în 1983, în apropiere de Munchen.

Derogarea, votată chiar înainte de aderarea la UE, a motivat respingerea de către Zagreb a unei solicitări germane în acest sens.

Josip Perkovici a exercitat, de asemeneam funcţia de şef al serviciilor de inf