„În Caracas, puteţi trăi între pericol, speranţă şi credinţă”...Astfel începe un reportaj-eseu dedicat de către The International Herald Tribune oraşului despre care se spune că odată ajuns în el, îţi va fi destul de greu să pleci.
Aflăm că în prezent, cel mai mare oraş şi capitala Venezuelei s-a transformat într-un...graffiti, fiind „mânjit” nu numai de urbanism, ci şi de traficul sufocant, „de-a lungul anilor, crizele spasmodice de modernizare lăsându-i puțin din farmecul colonial de altădată”.
''Duceţi-vă dincolo de farmacie”
Cu toate acestea, „Caracas este, de asemenea, un palimpsest urban, unde caracterul trecutului poate fi citit în mijlocul betonului”. Aici clădirile au nume în loc de numere. Denumirile străzilor sunt necunoscute pentru mulţi oameni, care uită, uneori, chiar numele străzii pe care locuiesc. Iar dacă cineva solicită indicarea vreunei adrese, atunci i se va răspunde cu „repere care seamănă cu o scurtă poveste aparţinându-i lui Hemingway”:''Duceţi-vă dincolo de farmacie, la partea de sus a dealului, până când vedeţi copac mare şi la dreapta ...''
Chiar şi colţurile de stradă în sine au nume care, de cele mai multe ori, indică o istorie plină de culoare.
Spre exemplu, José Goncalves, 77, proprietarul unei măcelării, dacă trebuie să-i spună cuiva unde este magazinul său este, el indică pur şi simplu să-l caute pe Dead Man’s Corner!
Sunt evidente
În Caracas există multe poveşti ale străzilor, ale intersecţiilor, ale colţurilor de stradă. Şi în ceea ce priveşte Dead Man’s Corner există o multitudine de legende. Conform unei versiuni care figurează în cartea numită “The Corners of Caracas”, numele îşi „trage rădăcinile” de la unul din războaiele civile care a devastat Venezuela, în secolul al XIX-lea . La un moment dat, soldaţii ar fi transportat pe targă un om despre care
