Joi, 19 septembrie, în Piaţa Festivalului se anunţase o întâlnire emoţionantă între o învăţătoare, mare iubitoare de muzică clasică, şi foştii ei elevi, acum studenţi.

În urmă cu zece ani, învăţătoarea Dominica Lupu le-a adus copiilor de clasa a treia, la ora de desen, „Rapsodiile“ lui Enescu. I-a pus să asculte cu ochii închişi câteva fragmente şi să-şi imagineze „cam ce ar vrea să spună acea muzică“, după care i-a încurajat să deseneze ceea ce au „auzit“.

În Piaţa Festivalului se află în aceste zile un panou pe care sunt expuse desenele făcute de copiii de atunci, iar joi seară, învăţătoarea şi studenţii de acum s-au întâlnit pentru a depăna amintiri legate de prima lor întâlnire cu muzica lui Enescu.

După zece ani

Cu puţin înainte de ora 19.00, chiar dacă ploaia stătea să înceapă, oamenii mişunau prin Piaţa Festivalului. Cei precauţi au ocupat rapid una din măsuţele mici aflate la adăpost, unde beau ceai şi mâncau prăjituri albe, cu cireşe în vârf. Tot la o masă i-am găsit şi pe cei ce se făceau „vinovaţi“ de desenele colorate lipite pe un panou negru. Opt tineri şi o doamnă firavă care ţinea în braţe trei buchete mari de flori, cea mai veselă masă. Pe panoul negru, din apropiere, erau lipite planşe cu desene realizate cu stângăcie: balerine, avioane, natură, toate zugrăvite în culori vii.

Copiii dacă sunt provocaţi un pic, dacă le stârneşti puţin curiozitatea, pot spune lucruri pe care noi adulţii poate nici nu le simţim şi nici nu le putem spune.

Dominica Lupu, învăţătoare

Anii au trecut, copiii au crescut, dar nu au uitat nici muzica lui Enescu, nici desenul, cu atât mai puţin pe doamna învăţătoare. Elena Pelmuş este studentă la Arhitectură şi spune că deşi atunci nu a înţeles prea bine rostul exerciţiului, acum ascultă muzică clasică în timp ce lucrează pentru că se sim