Circa 9 milioane de români sunt înregistraţi la Depozitarul Central ca deţinători de acţiuni şi 83.000 au conturi deschise la firmele de brokeraj dar doar câteva mii îşi urmăresc zilnic portofoliile. Foto Shutterstock Cazul furtului de acţiuni prin care Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC din România, a fost păgubită de acţiuni în valoare de 900.000 de lei ridică noi semne de întrebare privind siguranţa deţinerilor de acţiuni ale românilor.

Schimbarea sistemului de tranzacţionare a acţiunilor de pe bursă prin trecerea de la conturi individuale (un cont separat pentru fiecare client al unei firme de brokeraj) la conturi globale (un cont comun pentru mai mulţi clienţi ai unei firme de brokeraj) a făcut mai dificilă verificarea deţinerilor de acţiuni.

Practic, un investitor se poate adresa doar brokerului său care-i furnizează extrase de cont cu ce acţiuni are în portofoliu, dar nu poate verifica dacă brokerul îi spune sau nu adevărul. Firmele de brokeraj sunt controlate strict de către Autoritatea de Supra­veghere Financiară (ASF), dar chiar şi aşa pot apărea situaţii în care clienţii sunt înşelaţi, cum a fost cel de la agenţia din Deva a Broker Cluj, unde şefa agenţiei a luat banii mai multor clienţi în 2008 şi i-a minţit că deţin acţiuni, sau cel al brokerului fugar Cristian Sima, care a dispărut în octombrie 2012 după ce mai mulţi clienţi ai săi au vrut să-şi recupereze banii şi nu au putut. Până în 2012, înainte de introducerea conturilor globale de tranzacţionare, investitorii puteau verifica la Depozitarul Central dacă extrasul de cont cu deţinerile de acţiuni emis de broker corespunde cu realitatea din portofoliu. Din 2012, însă, odată cu extinderea conturilor globale la toate acţiunile de la bursa din Bucureşti, Depozitarul Cen­tral nu mai poate vedea ce persoană deţine acţiunile sau ce persoană le tran­zacţionează pentru că tran