În 12 ani de „domnie", fostul lider a dus partidul de pe ultimul pe primul loc între forţele politice din judeţ.

Doi parlamentari, trei consilieri judeţeni şi şapte primari era zestrea politică pe care a preluat-o Marius Nicoară de la Anton Ionescu în 27 octombrie 2001, când a fost ales pentru prima oară preşedinte al PNL Cluj. În urma unui al treilea mandat încheiat prematur, el i-a lăsat moştenire lui Horea Uioreanu cinci parlamentari, un europarlamentar, opt consilieri judeţeni, 24 de primari şi un preşedinte al consiliului judeţean.

Ales în fruntea organizaţiei judeţene a liberalilor clujeni în urmă cu 12 ani, Marius Nicoară a fost nu doar cel mai longeviv ci şi cel mai de succes lider al PNL Cluj. Ilustrare a murphy-smului „nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită", Nicoară şi-a încheiat cel de-al treilea mandat prematur, fiind demis de Biroul Politic Naţional al PNL, urmare a unui an întreg de scandaluri generate de scindarea Biroului judeţean în două tabere odată cu campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut.

În momentul în care a preluat conducerea organizaţiei, în toamna lui 2001, PNL Cluj ocupa ultimul loc între formaţiunile politice care contau în judeţul Cluj. La alegerile locale din 2000, PNL strânsese abia 4% din voturile pentru consiliul judeţean, obţinând trei mandate de consilieri (la acel moment pragul electoral era de doar 3%), fiind depăşit de UDMR - 10 consilieri, PDSR - 7 consilieri, UNPR şi PD, câte patru consilieri. Candidaţii liberali reuşiseră să câştige doar şapte din cele 81 de primării ale judeţului. Câteva luni mai târziu, la alegerile parlamentare, PNL reuşise să depăşească UNPR, care n-a mai intrat în parlament, şi a reuşit să trimită în legislativ un deputat, Anton Ionescu, şi un senator paraşutat de la Bucureşti, Norica Nicolai.

După patru ani, împreună cu omologul său din fruntea PD, Emil Boc