Focşănenii care frecventează zona Capelă sau sunt doar în trecere l-au observat, cu siguranţă. Zi şi noapte, acest ”sector” de stradă, staţiile de autobuz şi chioşcurile din apropiere sunt ”acasă” pentru un băiat al străzii. Îl ştiţi: e scund, are părul deschis la culoare şi răvăşit, privirea pierdută, un rânjet încremenit pe faţă şi, mai mereu, poartă o pereche de blugi largi şi un pulover lăbărţat, de multe ori prăfuite. Îşi face veacul în universul său limitat, cu minţile rătăcite, printre noi. De multe ori duce la sub-braţ o sticlă de doi litri de Cola şi, nu de puţine ori, culege de pe jos mucuri de ţigară proaspăt aruncate de altcineva, din mers. Pare inofensiv, deşi, de vreo câteva ori, am asistat, alături de alţi cetăţeni, pe trotuar, la crizele sărmanului băiat, în plină stradă. Şi de fiecare dată scapă nevătămat când se aruncă pur şi simplu pe trecerea de pietoni, în plin trafic, de pe un trotuar pe altul. Şi în fiecare zi în care îl văd mă întreb dacă locul lui este pe stradă...

Focşănenii care frecventează zona Capelă sau sunt doar în trecere l-au observat, cu siguranţă. Zi şi noapte, acest ”sector” de stradă, staţiile de autobuz şi chioşcurile din apropiere sunt ”acasă” pentru un băiat al străzii. Îl ştiţi: e scund, are părul deschis la culoare şi răvăşit, privirea pierdută, un rânjet încremenit pe faţă şi, mai mereu, poartă o pereche de blugi largi şi un pulover lăbărţat, de multe ori prăfuite. Îşi face veacul în universul său limitat, cu minţile rătăcite, printre noi. De multe ori duce la sub-braţ o sticlă de doi litri de Cola şi, nu de puţine ori, culege de pe jos mucuri de ţigară proaspăt aruncate de altcineva, din mers. Pare inofensiv, deşi, de vreo câteva ori, am asistat, alături de alţi cetăţeni, pe trotuar, la crizele sărmanului băiat, în plină stradă. Şi de fiecare dată scapă nevătămat când se aruncă pur şi simplu pe trecerea de pietoni, î