Roxana Bojariu, seful Sectiei Climatologie din ANM, a declarat cã afirmatia potrivit cãreia în Europa se anuntã cea mai geroasã iarnã din ultimii 100 de ani nu este fundamentatã stiintific, neputându-se face o astfel de predictie cu atât de mult timp înainte.

Contactatã de MEDIAFAX în legãturã cu stirile apãrute în ultimele zile potrivit cãrora meteorologi rusi, dar si unii europeni ar anticipa iarna cu cele mai scãzute temperaturi din ultimul secol, Roxana Bojariu a spus cã “nu este fundamentat stiintific sã se facã o astfel de afirmatie” si cã, din câte stie, aceasta nu apartine unui serviciu national de meteorologie, omolog al Autoritãtii Nationale de Meteorologie (ANM). Ea a mai arãtat cã nu pot fi previzionate temperaturile si precipitatiile care se vor înregistra în iarnã cu atâta timp înainte, existând deocamdatã doar indicatii în acest sens, care nu sunt suficiente pentru o predictie. O indicatie importantã este oscilatia nordatlanticã – fenomenul prin care se face transferul de cãldurã si umiditate în emisfera nordicã, explicã Bojariu. Aceasta are douã faze, pozitivã si negativã, care alterneazã în timpul iernii. Faza pozitivã înseamnã o intensificare a vânturilor vestice, care aduc peste continent aer mai cald, de deasupra oceanului, si astfel, conditii termice mai blânde. În aceastã fazã, cantitatea de precipitatii este mai ridicatã în nordul Europei, si mai scãzutã în sud. Faza negativã constã în reducerea intensitãtii acestor vânturi si, în consecintã, absent a aportului de aer cald. Precipitatiile vor fi, la rândul lor, mai abundente în sud si mai reduse în nordul continentului. Pentru a anticipa cum va fi iarna în Europa, meteorologii încearcã sã prevadã care dintre cele douã faze va fi cea predominantã, ghidându-se dupã temperatura apei în Atlanticul de Nord, încã din luna mai, si dupã extinderea stratului de zãpadã în Asia, de la sfârsitul