În Vrancea erau încheiate în luna august doar 9.843 de poliţe de asigurare, cele mai multe în mediul rural, ceea ce reprezintă nici 10 la sută din totalul imobilelor.

Inundaţiile care au lovit în ultimii ani mai multe regiuni ale ţării, printre care şi Vrancea, nu i-a făcut pe semenii noştri să înţeleagă cât de importantă devine încheierea unei asigurări în cazul unui imobil.

Din anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a legii asigurării obligatorii a locuinţelor, vrâncenii nu s-au îngrămădit să scoată din buzunare, anual, câte 10 euro, în cazul locuinţelor din chirpici sau paiantă şi 20 de euro, pentru cei care stau la bloc sau au case cu structură de rezistenţă din beton armat, pentru a încheia poliţe de asigurare a locuinţei.

Aşa se face că în luna august în judeţ erau încheiate doar 9.843 de poliţe de asigurare, din care 6462 în mediul rural.

Legea 260/2008 art.22,alin.1 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor prevede că persoanele care nu îşi asigură locuinţele nu pot beneficia de nici un fel de despăgubiri,în caz de dezastru,de la bugetul de stat sau bugetul local.

Lege pe care Guvernul nu a respectat-o după inundaţiile catastrofale de la Galaţi, unde sute de familii au rămas fără case, ceea ce pune la îndoială capacitatea statului român de a rezolva o situaţie care să-i pună la adăpost pe oameni în caz de calamităţi.

„Locuinţele de tip B sunt locuinţe făcute din pământ, în care stau oameni amărâţi. Eu nu cred că noi putem continua să menţinem această prevedere legală, să obligăm o familie amărâtă sau un om singur foarte bătrân, care stă într-o casă de chirpici, să se mai şi asigure, pentru că nu are bani. Eu sunt foarte curios câte societăţi de asigurare au fost de acord să asigure o astfel de clădire. Societăţile de asigurări nu fac coadă la poarta unui om