Victoria fără dubii a blocului conservator în alegerile pentru Bundestag, desfăşurate duminică, îi oferă cancelarului Angela Merkel al treilea mandat la conducerea guvernului, însă marea provocare pentru CDU-CSU este acum găsirea unui partener de guvernare.

Dacă FDP – partenerul de până acum al conservatorilor care, potrivit rezultatelor parţiale, a obţinut doar 4,8% din voturi (sub pragul minim parlamentar de 5%) – nu va reuşi să intre în parlament, atunci Angela Merkel va trebui aproape sigur să accepte o ‘mare coaliţie’ cu Partidul Social-Democrat (SPD), un scenariu perfect realist dacă se ţine cont de faptul că CDU-CSU şi SPD au mai guvernat împreună în perioada 2005-2009.

Acest lucru ar însemna că CDU-CSU şi SPD ar avea împreună 503 din 630 de locuri în Bundestag (adică o majoritate parlamentară de 67,2%, din care 41,5% CDU-CSU şi 25,7% SPD, conform rezultatelor parţiale de până acum).

Această colaborare între centru-dreapta şi centru-stânga a funcţionat în perioada 2005-2009, când în cabinetul Merkel de la acea vreme Peer Steinbruck a deţinut postul de ministru de finanţe.

De această dată, însă, Steinbruck a anunţat că nu va participa la o astfel de coaliţie, deşi partidul său nu a respins explicit varianta guvernării alături de conservatori.

În plus, este greu de spus clar în prezent în ce măsură social-democraţii doresc într-adevăr o coaliţie cu conservatorii lui Merkel, după ultima experienţă de acest fel (2005-2009) SPD înregistrând cel mai slab scor electoral de după Al Doilea Război Mondial.

Negocierile între CDU-CSU şi SPD ar putea dura chiar şi câteva luni, iar noul guvern ar putea fi nevoit să adopte măsuri de stânga precum impunerea unui salariu minim orar sau creşteri ale taxelor pentru cei cu venituri ridicate.

O altă variantă aflată la dispoziţia conservatorilor este coalizarea cu Verzii, care au fost votaţi