Doar 184 de investitori la BVB cu portofolii în valoare de 20.000 euro ar putea fi despăgubiţi de Fondul de Compensare care dispune de numai 16,4 milioane lei. Pentru a reduce riscul buletinelor false e nevoie de parole după modelul PIN-ului la carduri şi costuri neprohibitive de blocare a acţiunilor la Depozitar.

După un eveniment cu impact emoţional asupra publicului direct interesat de bursă-vezi furturile cu victime celebre precum Daniel Dăianu şi, mai recent, Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC în România căreia i s-au furat cu un buletin fals acţiuni de 900.000 lei-apar tot soiul de declaraţii liniştitoare din partea reglementatorilor şi operatorilor din piaţa-“ a fost doar un caz izolat, nu se poate repeta”. Partea proastă este că apelul la calm vine în condiţiile în care Fondul de Compensare pus la dispoziţia investitorilor la bursă este insignifiant. De pildă, dacă în cazul băncilor fondurile de compensare ar putea să acopere un faliment mic spre mediu (FGDB are la dispoziţie aproximativ 3 miliarde lei, 2% din depozitele garantate), în cazul investitorilor în acţiuni s-ar despăgubi maxim 184 de persoane cu portofolii care valorează 20.000 euro din cele peste 5.800 care intră în această categorie (Fondul de Compensare a investitorilor la bursă dispune de numai 16,4 milioane lei raportat la o valoare totală a investiţiilor care ar putea intra sub umbrela sa de 5,8 miliarde lei).

Pentru a-i convinge că “pot dormi liniştiţi, cineva veghează” ar trebui bifate alte câteva “detalii”. În primul rând, costul mare al blocării acţiunilor la Depozitar (200 lei/titlu) trebuie redus. Cine are acţiunile într-un cont blocat la Depozitar ştie că brokerii nu le pot vedea şi oferi detalii despre valoarea portofoliului (în cazul nostru, hoţii care deţineau buletinul falsificat al victimei n-ar fi putut afla de la Carpatica Invest ce acţiuni are Ana Maria Mihăes