Proiectele unor mine de aur din România şi Grecia generează proteste vehemente, în timp ce oamenii de ştiinţă şi ecologiştii apreciază că riscurile sunt mai mari decât beneficiile promise.

În România, grupurile canadiene Gabriel Resources şi Eldorado Gold speră să înceapă extracţia de aur în 2016.

Eldorado Gold intenţionează să deschidă o mină în 2016 şi în peninsula greacă Halkidiki.

Companiile promit mii de locuri de muncă şi miliarde de dolari ca investiţii în economiile însetate de capital.

Dar experţii şi opozanţii subliniază că minele sub cerul liber vor lăsa urme adânci în nişte regiuni pitoreşti.

"Spre deosebire de alte sectoare, industria minieră creează puţine locuri de muncă", a declarat pentru AFP analistul economic Răzvan Orăşanu.

La Roşia Montană (nord-vest), Gabriel Resources promite 5,2 miliarde de euro beneficii pentru România şi 900 de locuri de muncă în cei 16 ani cât va dura extracţia a 300 de tone de aur.

Mina, care va conduce la distrugerea a patru munţi şi va necesita aproximativ 12.000 de tone de cianuri pe an, presupune riscuri de poluare şi ameninţă galeriile miniere romane, potrivit experţilor.

"Această mină nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu va rezolva problemele economice şi sociale din regiune", a subliniat Academia Română, cea mai înaltă instanţă ştiinţifică a ţării.

Academia a enumerat 21 de argumente împotrivă, între care riscul unor seisme provocate de utilizarea explozibililor sau scurgeri dintr-un enorm lac de decantare.

"Acest proiect este prea sensibil pentru o ţară ca România, unde instituţiile nu sunt pregătite să gestioneze un eventual accident ecologic", a declarat pentru AFP analistul economic Cristian Grosu.

În aşteptarea unei autorizaţii de mediu de zece ani, proiectul a generat proteste sporadice.

Dar un proiect de lege adoptat