Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii şi fost reprezentant al României la FMI, a explicat, la Adevărul Live, de ce tehnocraţii nu sunt agreaţi pe termen lung la conducerea guvernelor.
Invitat la Adevărul Live, Mihai Tănăsescu a vorbit ieri despre provocările din anii crizei şi mai ales din perioada postcriză, dar şi despre calitatea clasei politice.
Fost reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi, în prezent, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI), Mihai Tănăsescu a arătat că mesajele de nemulţumire venite dinspre populaţie ar trebui tratate cu mai multă preocupare de către clasa politică.
Tergiversarea deciziilor importante a multiplicat efectele crizei, iar lipsa comunicării (de exemplu, în chestiunea Roşia Montană) este principalul factor care creează disensiuni în societate.
„Tehnocraţii, o soluţie doar pe termen scurt“
Mihai Tănăsescu este cunoscut (şi) ca unul dintre cei mai performanţi miniştri de Finanţe, în mandatul său (2000-2004) reuşind să reducă deficitul bugetar aproape de 1% din PIB. Astfel că era de aşteptat ca la un moment dat să i se adreseze şi propunerea de a fi prim-ministru.
„Da, mi s-a propus la un moment dat funcţia de prim-ministru. Dar, vedeţi, eu sunt privit ca un politician de tip tehnocrat, iar un premier tehnocrat nu e o soluţie pe termen lung, e acceptată mai greu de către partide. Forţele politice îşi impun oamenii politici, pentru că premierul are nevoie de susţinere în Parlament şi până la urmă aşa este bine ca partidele să-şi promoveze oamenii în Guvern“, a spus economistul.
Cât despre postul de guvernator al Băncii Naţionale, pentru care numele său a fost adesea vehiculat, Mihai Tănăsescu a precizat: „Anul 2014, la Banca Naţională, este un final de mandat, dar pentru asta nu trebuie
