E timpul sa plecati, cat nu e prea tarziu, Pan' n-o simti saracul ca-i jupuit de viu. I-ati inselat credinta vanzandu-va pe-un leu, Nu va fortati norocul... fereasca Dumnezeu... Sursa imagine: Suflet de roman
Cu toata bunatatea din sufletu-i flamand, E si el ca si voi, tot muritor de rand... Si el are rabdare... si-acelasi Dumnezeu, Dar nu-ntreceti masura punandu-i greu pe greu.
E timpul sa plecati, v-am suportat destul. De-atatea vorbe goale poporul e satul. Se-aude din morminte blestemul lui Brucan, A expirat sorocul... si-a expirat in van.
Ati stat la carma tarii de douazeci de ani, Ne-ati luat pamanturi, case, ne-ati jecmanit de bani. De fiecare data venind cu gura mare Ca vreti o alta viata, ca va doriti schimbare...
Schimbare v-ati dorit, schimbare vrem si noi, Schimbare nu inseamna... tot voi, in loc de voi. Mai sunt in talpa tarii voinici cu-nvatatura, Nu gangaviti ca voi... si plini de incultura.
Uitati-va in jur, va place ce-ati facut? De la paduri la fabrici pe toate le-ati vandut, Sa va claditi palate, cu iz de puscarie, Sunteti mai rau ca chelul de-i trebuia tichie.
Cu paznici pe la porti, de cine va e teama? Cine mai credeti voi ca va mai ia in seama? Nu sunteti Dumnezei, nici zeii din Olimp, Dar nu intindeti coarda... plecati cat mai e timp.
Iesiti si voi putin prin lumea aia buna, Ca sa simtiti si voi cum euro se-aduna. In lumea aia-a voastra, cea plina de rahat, La care ne-ati vandut si ne-ati ingenuncheat.
In care obligati ne ducem saracia Ca voi sa puneti ghiara usor pe Romania. Ne mor copii acasa din dorul de parinti, Iar voi ne vindeti tara, ca Iuda-n, doi arginti.
De-o jumatat' de viata va tot platim simbrie, Cealalta jumatate ne-ati dat-o-n datorie, Si-n timp ce noi platim... voi huzuriti ca zbirii, Ati dus sarmana tara la limita pieirii.
E timpul sa plecati, lasati-ne pe noi... Destinul pr
