Şcoala a început de o săptămână, însă cu stângul. Cu toate că Legea Educației prevede ca bugetul anual pentru educație să fie de minimum 6% din PIB, în acest an şcolar, valoarea acestui procent este de doar 3,6%, conform Raportului Bugetului. În plus, România este pe ultimele poziţii în Europa în ceea ce priveşte investiţia în învăţământ. Alocaţia şi bursa de ajutor social nu le ajung elevilor din mediul rural să plătească nici un sfert din costul căminului.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) şi Consiliul Național al Elevilor (CNE) atrag atenţia asupra problemelor financiare din învăţământ, care afectează atât elevii, cât şi studenţii.

Conform datelor Eurostat, în 2010, România s-a aflat la coada clasamentului UE în ceea ce privește valoarea finanțării per elev. Chiar și așa, valoarea costului standard per elev/preșcolar/an, principala componentă a salariilor învățătorilor și profesorilor, a scăzut din 2010 până în 2013 de la 2.857 de lei la 2.420 de lei.

Prin urmare, salariile profesorilor din România sunt chiar de zeci de ori mai mici decât salariile profesorilor din alte state din Europa, care au ales să investească în educație și să o trateze ca prioritate națională. Conform unor date furnizate de FSLI, un profesor debutant câștigă în România un salariu mediu brut de 233 de euro, în timp ce în Austria, Marea Britanie și Italia salariile profesorilor ajung la aproape 2.000 de euro, în Spania și Germania - la 3.000 sau în Luxemburg se apropie de 5.000 de euro. Prin urmare, este evident motivul pentru care numărul tinerilor cu vocație pentru meseria de dascăl care își doresc să intre în sistemul de învățământ scade de la an la an, locul acestora fiind luat de tineri mai slab pregătiți, care se mulțumesc cu aceste salarii, atrage atenţia ANOSR.

Elevii resimt lipsa materialelor

Slaba pregătire a cadrelor di