Ziarişti care s-au făcut preş în faţa conducerii FSN-iste, complicitate prin instigare la agresiunile Mineriadei din iunie 1990 şi articole memorabile prin abjectul lor. Aşa au fost primii ani de după Revoluţie ai „Adevărului”
În 1990 nu exista presă informativă. Existau ziare aservite Frontului Salvării Naţionale şi existau câteva publicaţii care îşi găseau raţiunea de a fi prin împotrivirea totală faţă de orice avea legătură cu FSN-ul. Aşa se face că 1990 a fost anul unor odioase manipulări de presă. Ziarul „Adevărul“ a fost vârful de lance al acestora. A instigat la exterminarea fizică a unor indezirabili, s-a făcut complice la violenţele comise de mineri în iunie 1990, a cântat ode pentru „domnul Iliescu al nostru“ şi, într-o batjocură indimenticabilă, a găsit un nou apelativ pentre Regele Mihai: Matale, în loc de Alteţa voastră.
„UN MEŞTEŞUG DE PROPAGANDĂ PRIMITIVĂ”
„Adevărul“ a minţit în toate momentele importante din anul 1990, a minţit referitor la fenomenul Piaţa Universităţii, a minţit în legătură cu „13-15 iunie“. „Adevărul“ a publicat instigări la lichidarea fizică a membrilor Opoziţiei şi a „golanilor“. Sosiţi în Capitală în 14 iunie 1990, minerii au snopit în bătaie orice trecător care li se părea suspect şi care corespundea instigărilor făcute la acea vreme de presa fidelă regimului Iliescu, în frunte cu „Adevărul“. Post-factum, “Adevărul” a făcut un titlu de glorie din faptul că nişte cetăţeni nevinovaţi au fost bătuţi în plină stradă.
E cazul articolului „Îndemn venit din cavernă“, în care se prezintă povestea profesoarei de engleză Maria Popinceanu. Aceasta a fost bătută de mineri pentru că a cerut de la o tarabă ziarul „Dreptatea“, publicaţia de casă a Partidului Naţional Ţărănesc. „Adevărul“ a prezentat-o drept o drogată care agresa alte femei şi striga „Aşa vă trebuie dacă nu l-aţi votat pe Raţiu!”.
Lelia Munteanu a
