Dintre politicieni, cu exceptia mea, doar Valeriu Zgonea s-a pronuntat transant. In sensul ca proiectului constitutional i s-a pus cruce in anul 2014. Asta inseamna ca viitorul presedinte va beneficia de intreaga constructie ridicata pe langa legea fundamentala de Traian Basescu. O putere uriasa. Infinit mai mare decat cea preconizata de toti parlamentarii care si-au adus o contributie la revizuirea Constitutiei. Cel putin primul mandat de cinci ani al viitorului presedinte va fi zguduit probabil de aceeasi instabilitate politica ca cea care a marcat mandatele lui Basescu.
Daca majoritatea uriasa de care dispune USL este incapabila, asa cum se vede, sa promoveze o Constitutie revizuita, atunci ea nu mai are decat doua posibilitati: fie sa renunte, pur si simplu, la acest proiect, fie sa reia intreaga munca, de asta data propunand, la capatul ei, cetatenilor Romaniei o Constitutie noua. Schimbata din temelii. Motiv pentru care Parlamentul, pentru un timp, ar trebui sa se transforme in constituanta. Dar aceasta este o alta provocare. Acum, societatea romaneasca este confruntata cu una mult mai presanta.
Indiferent cum se va pronunta Curtea Constitutionala, este o certitudine ca timpul nu mai permite ca, pana la sfarsitul anului viitor, romanii sa aiba o Constitutie revizuita sau o Constitutie noua. Ceea ce inseamna ca intreaga societate romaneasca in general si clasa politica mai ales vor trai, pana in 2020, sub Constitutia pe care o avem azi. Mai mult decat atat, Curtea Constitutionala, dupa cum se stie, in loc sa interpreteze legea fundamentala, a adaugat la Constitutie. Interpretarile excesive s-au tradus de multe ori in legitimarea unor practici care, de fapt, au fortat si au excedat prevederile legii fundamentale. De aceea, la capatul regimului Traian Basescu – a regimului prezidential – institutia de la Cotroceni beneficiaza, gratie deciziilor CCR
