Alegerile de duminică au răvăşit peisajul politic al Germaniei, pe de o parte aducând cancelarului Angela Merkel (59 de ani) cea mai hotărâtă victorie de după reunificarea ţării, dar pe de alta au înlăturat din parlament un bastion al puterii conservatoare pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial şi au propulsat un tânăr partid antieuro în primele tranşee ale frontului politic.

Dimensiunile istorice ale scrutinului sunt evidente. Alegerile au adus Uniunii Creştin Democrate a lui Merkel cel mai bun rezultat din ultimele decenii, scrie The Guardian. Cu ajutorul germanilor, Merkel a devenit cel de al treilea cancelar de după război care primeşte un al treilea mandat, după Adenauer şi mentorul ei Helmut Kohl. De asemenea, Merkel sfidează trendul european fiind singurul lider din zona euro de după declanşarea crizei care este reales. După 2010, în cele 17 state ale zonei euro 12 guverne au căzut, dar administraţia lui Merkel a rămas neatinsă, semn al siguranţei pe care germanii o simt sub conducerea cancelarului.

Cu un scor de 41,5%, alianţa formată din creş­tin-democraţii lui Merkel şi partidul-frate Uniunea Creştin Socială şi-a zdrobit adversarii şi chiar unii aliaţi. Partenerul de coaliţie Partidul Liber De­mocrat a ieşit din parlament pentru prima dată de la înfiin­ţare, acum 75 de ani. Liberalii, cu o doctrină orientată spre afaceri, au obţinut 4,8% din voturi. Pragul care permite intrarea în parlament este de 5%. De altfel, toate celelalte partide, cu excepţia notabilă a euroscepticilor Alternativa pentru Germania, au pierdut teren. Susţinătorii liberalilor dau vina pentru prăbuşirea lor tocmai pe ascensiunea Alternativei, care, cu un scor de 4,7%, mai bun decât indicau sondajele de opinie, a ajuns la un pas de parlament cu toate că este activ de mai puţin de un an pe scena politică. Al doilea partid ca putere din Germania, social-demo