În cazul companiilor de stat problema arieratelor este cu mult mai gravă decât în cazul companiilor private, dimensiunea lor în raport cu volumul de activitate - cifra de afaceri sau total active - fiind mult mai mare, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal.
Dacă la companiile private arieratele sunt sub 10% din cifra de afaceri, arieratele companiilor de stat s-au majorat în ultimii ani, ajungând la aproximativ jumătate din cifra de afaceri generată. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.
Analizând structura arieratelor companiilor de stat se observă că majoritatea datoriilor sunt la buget - în special către bugetul de asigurări sociale - şi către furnizori, iar cele mai mici restanţe sunt la bănci.
În cazul companiilor private, cele mai mari datorii sunt la furnizori (50 mld. lei în 2012), urmate de restanţele la buget şi la bănci. Datoriile companiilor private la bănci s-au majorat de 10 ori în criză, depăşind în 2012 nivelul de 10 mld. lei. Şi datoriile firmelor private la buget s-au dublat.
Pe durata acordului cu FMI parafat în primăvara anului 2009 România a experimentat ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA la 24%. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Achitarea arieratelor în sectorul public a fost unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în acordurile cu FMI, fiind nerespectat de fiecare dată.
Arieratele companiilor de stat reprezintă circa un sfert din totalul arieratelor din economie, fiind localizate în special în zona datoriilor către stat, în timp ce contribuţia acestor companii la cifra de afaceri totală
