Scris de Călin Corpaş - Exploatarea energetică şi betonarea malurilor au condus la aspectul de azi al râului: plin cu bălării acvatice.
Plimbarea pe malul Crişului Repede riscă să devină una demoralizantă, judecând după aspectul contemporan al râului. De altfel, însăşi denumirea cursului de apă pare să-i fi tot mai improprie. Cel puţin pe raza municipiului Oradea. Mai exact, în zona sa centrală. Cu malurile betonate deja de mai multă vreme în amonte de podul Dacia şi cu un debit tot mai scăzut, râul a început să cedeze în faţa vegetaţiei acvatice.
Administraţia Bazinală Ape Crişuri a renunţat să mai cureţe malurile de bălării, deoarece utilajele s-ar rupe în bolovanii de pe fund. Bolovani aduşi, desigur, de amenajarea realizată de firma Repcon. Între timp, amenajarea râului continuă în Oradea. Cu mai puţin beton, însă cu la fel de multă piatră.
Debitul scăzut al râului este cauza principală a accentelor de baltă pe care le capătă mai nou Crişul. Motivaţiile sunt de natură economică. Mai precis energetică. Omul modelează natura după chipul şi asemănarea sa.
Crişul Repede se sufocă între „bordurile” de beton pe care „civilizaţia” urbană i le-a impus, în plin Centrul Oradiei. În amonte de podul Dacia, râul mai că bălteşte. Vegetaţia lacustră pune tot mai mult stăpânire pe cursul apei. Iar mirosurile specifice bălţilor se fac resimţite tot mai accentuat pe malul Crişului. Astfel, în Oradea, denumirea râului poate căpăta o valenţă ironică.Crişul prea puţin repede
Un pescar ce-şi făcea veacul pe malul râului, fost angajat în domeniul lucrărilor hidrotehnice, ne-a spus, la rându-i, nemulţumirile. Tot mai puţini peşti, susţine orădeanul. „Acum, găseşti tot mai puţin mreană şi clean. Mai mult caras şi lin, ca într-o baltă părăsită. Era şi ştiucă, pe ambele maluri, când sălciile erau chiar la mal, la apă!”, ne-a spus omul, care deplânge slabul de
