Aşadar, valoarea de 47,8 puncte a indicatorului de încredere economică înregistrată în august este cea mai mare de 16 luni încoace şi, deşi nu a depăşi nivelul „neutru“ de 50 de puncte, reflectă o încredere mai mare în economie şi nu doar în perspectivele ei, ci şi în condiţiile curente.
De altminteri, chiar încrederea în condiţiile curente ale economiei a făcut ca acest indice de încredere să progreseze – indice în care valoarea zero înseamnă neîncredere totală, iar 100 încredere totală. Indicatorul „condiţiilor curente“ a fost în august de 33,0, cel mai mare din an, iar îmbunătăţirea lui a majorat valoarea indicatorului de încredere macroeconomică, în vreme ce indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 56,9 (cu un punct mai mică decât valoarea înregistrată în luna anterioară).
Aşadar, încrederea analiştilor financiari în economia românească a urcat la maximul ultimelor 16 luni pe fondul aşteptărilor pozitive din economie.
Sunt o serie de semnale bune care oferă ceva motive de optimism. Potrivit datelor provizorii ale INS, PIB-ul a urcat cu 0,5% în trimestrul al doilea faţă de precedentele trei luni şi cu 1,8% la semestru, creşteri mai mari faţă de primele estimări, care indicau un avans de 0,3%, respectiv 1,7%. Aceste date oferă perspective pentru o creştere anuală care să depăşească 2%, ceea ce nu este rău pentru situaţia pe care o trăim.
Exporturile cresc în continuare şi au atins în iulie valori record - 4,5 mld. euro într-o singură lună, - motorul principal fiind în iulie exportul de cereale, în vreme ce deficitul comercial s-a redus în primele şapte luni cu 2,2 mld. euro, la 3,1 mld. euro. În privinţa contului curent, el este pe excedent şi analiştii cred că anul se va sfârşi echilibrat.
Guvernul oferă asigurări FMI că va menţine deficitul bugetar în limitele convenite, chiar dacă veniturile nu vor fi cele
