Oamenii de ştiinţă olandezi au descoperit că, în anumite condiţii, cleveteala de la birou poate îmbunătăţi mediul de lucru

Şuşotelile colegiale de la locul de muncă pot creşte productivitatea muncii, arată un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Amsterdam.

Aceste informaţii vin să completeze studii mai vechi, care au demonstrat efectele benefice ale bârfei asupra sănătăţii, cum ar fi diminuarea stresului şi a stărilor de anxietate.

Bineînţeles, oamenii de ştiinţă se referă la aşa-numita bârfă constructivă, care presupune împărtăşirea unor informaţii pozitive sau discuţii ce pot duce la protejarea unui grup social de posibile neplăceri.

În decursul a mii de ani, bârfa a dobândit un important rol social, această particularitate fiind de ajutor în trasarea unor comportamente acceptate ca normale în societate. Astfel, bârfele de la locul de muncă referitoare la performanţele profesionale ale colegilor care nu-şi îndeplinesc sarcinile pun presiune asupra lor, astfel încât se vor vedea nevoiţi să-şi intensifice eforturile pentru a nu mai fi ţinta criticilor. De asemenea, această răspândire a informaţiilor poate scoate la lumină anumite probleme de management, conform psihologilor de la Universitatea din Amsterdam.

Bârfa este prezentă mai mult decât am fi tentaţi să credem în viaţa de zi cu zi. Nu mai puţin de nouă din zece conversaţii pe care le avem pe parcursul unei zile pot fi considerate bârfe, conform datelor publicate în „Jurnalul de Psihologie Aplicată“. Totuşi, acest schimb de informaţii nu este întotdeauna maliţios, atâta timp cât oamenii caută în acest fel să-şi valideze anumite convingeri, să afle sau să comunice veşti pozitive despre ceea ce se petrece în jurul lor.

De altfel, cercetările au arătat că oamenii bârfesc cel mai des în dorinţa de a culege informaţii şi pentru a verifica adevăr