Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) a Nuclearelectrica, prin care compania a strâns 281,8 mil. lei (63 mil. euro) de la investitorii de pe bursă, este prima tranzacţie de acest fel derulată pe bursa de la Bucureşti după cinci ani, astfel că investitorii nu au niciun reper recent la care să se raporteze în încercarea de a estima cât ar putea câştiga în prima zi de tranzacţionare pe bursă a drepturilor de alocare (instrumentele care înlocuiesc acţiunile vândute de Nuclearelectrica în ofertă până la înregistrarea acestora la Registrul Comerţului).
În ultimii zece ani, doar zece companii româneşti au finalizat oferte publice iniţiale în vederea listării la bursă, iar majoritatea au fost în perioada 2005-2008. Criza financiară şi prăbuşirea din 2008 a pieţelor internaţionale şi implicit a bursei de la Bucureşti au închis fereastra pentru listări. Însă, spre deosebire de pieţele mai dezvoltate, unde IPO-urile şi-au revenit în ultimii ani, pe bursa de la Bucureşti nu s-a mai listat nicio companie (prin IPO) şi a fost nevoie ca statul să facă primul pas prin listarea Nuclearelectrica pentru a sparge gheaţa. Continuarea pe ZFCorporate
Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) a Nuclearelectrica, prin care compania a strâns 281,8 mil. lei (63 mil. euro) de la investitorii de pe bursă, este prima tranzacţie de acest fel derulată pe bursa de la Bucureşti după cinci ani, astfel că investitorii nu au niciun reper recent la care să se raporteze în încercarea de a estima cât ar putea câştiga în prima zi de tranzacţionare pe bursă a drepturilor de alocare (instrumentele care înlocuiesc acţiunile vândute de Nuclearelectrica în ofertă până la înregistrarea acestora la Registrul Comerţului).
În ultimii zece ani, doar zece companii româneşti au finalizat oferte publice iniţiale în vederea listării la bursă, iar majoritat
