„Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi trăgând corăbiile la ţărm au lăsat totul şi au mers dupa El.” (Luca 5:10-11). O chemare şi o promisiune a Mântuitorului nostru Iisus Hristos îndeplinită în acelaşi timp. O chemare care străbate veacurile, deşi adresată iniţial unor oameni simpli, unor pescari deveniţi ulterior apostoli, mărturisitori, câştigători de suflete pentru Împărăţia Cerurilor, îndrăznitori, biruitori ai lumii şi ai patimilor, locuitori ai raiului, judecători ai celor douăsprezece seminţii ale lui Israel şi judecători ai îngerilor, rugători neîncetaţi pentru noi către Părintele Luminilor. O chemare specială adresată sfinţilor apostoli şi urmaşilor lor legitimi întru har episcopii, preoţii şi diaconii Bisericii Sale întru săvârşirea propovăduirii creştinismului, administrarea Sfintelor Taine şi îndrumarea sau conducerea celor „pescuiţi” pe „căile cele înguste şi grele” ale vieţii având ca şi capăt de drum mântuirea şi dobândirea vieţii celei veşnice şi a nemuririi.

O chemare şi pentru cei „pescuiţi” atât din vremea Sa cât şi din toate vremurile şi locurile până la noi şi până la sfârşitul veacurilor este, aceea de a face binele şi de a-L mărturisi, prin viaţă, prin cuvinte şi prin fapte bune după cuvintele Sale: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre cele bune să preamărească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5:16), „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 10:32-33). Aşadar chemarea la mărtu­risire prin viaţă morală şi prin fapte bune este adresată celor „pescuiţi” sau păstoriţi (creştinilor) de către Ierarhia bisericească de sorginte apostolică. O altă chemare a creştinu