Cum scriam acum o săptămînă că “meseriaș serios, Mulțescu trebuie susținut, nu lucrat”, n-am să salut plecarea acestuia din Ștefan cel Mare. Indiferent cine le-a provocat, despărțirile sînt totdeauna triste. Mă îndoiesc însă că șefii lui FC Dinamo au prea multe să-i reproșeze lui Mulțescu în afara excesului de personalitate și, mai rar, a tendinței de autovictimizare.
Schimbîndu-l pe Mulțescu, care va sărbători 62 de ani în 13 noiembrie, cu Flavius Stoican, născut în 24 noiembrie 1976, cuplul Negoiță-Anghelache l-a înlocuit pe cel mai vîrstnic antrenor din Liga 1 cu cel mai tînăr, cu 13 luni mai mic decît Ionuț Badea de la Oțelul. Așa au socotit cei doi de cuviință să procedeze și, spre deosebire de Vova Cohn, fost acționar al “cîinilor”, mă străduiesc să-i înțeleg. În fond, fiecare face ce vrea și ce poate în propria-i casă. Plus că, dacă mutarea lui Ionuț Negoiță va eșua, el va pierde banii lui, nu pe-ai altuia!
Nu-i greu de imaginat ce-a urmărit. Să ia un antrenor ieftin, care să realizeze mai mult decît Mulțescu, dar să vorbească mai puțin decît acesta. Să aibă puncte, nu pretenții. Să asculte, nu să răspundă. Stoican pare omul potrivit în momentul potrivit și pentru că, nedeținînd licența Pro, a acceptat ce i s-a oferit. Inclusiv un salariu lunar de o mie de euro, comparabil cu cel al magazinerului clubului! Recomandarea lui Mircea Lucescu că e “un băiat inteligent și respectuos”, atenție!, dar “cam superficial”, i-a servit lui Stoican, nu însă și privind contractul. Promovat la echipa mare, el a rămas cu modestul salariu de la echipa secundă!
Fiecare se întinde cît îi e plapuma, adică nu prea mult în situația de la FC Dinamo, unde proiectul presupune costuri minimale. Fiindcă se reconstruiește în condiții de recesiune, nu de abundență, baza constă în ambiție, în dăruire și în devotament, dar e de văzut în ce măsură ele vor ajunge în c