Grupul celor patru ţări din Europa Centrală, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, sau altfel spus Grupul Vişegrad, oferă cea mai mare încredere privind rezultatele summit-ului de la Vilnius Republicii Moldova şi Georgiei.
Într-un studiu Vişegrad ce analizează perspectivele de dezvoltare a Parteneriatului Estic sunt prezentate patru scenarii privind politica de viitor a Uniunii Europene în regiunea Europei de Est, care depind de rezultatele summit-ului de la Vilnius din noiembrie 2013.
Scenariul A: Un summit de succes
Există doi factori care ar face summit-ul de la Vilnius un succes. Cel mai optim rezultat ar fi semnarea Acordului de Asociere cu Ucraina şi parafarea cu toate sau cel puţin una dintre ţările partenere: Moldova, Georgia sau Armenia. A doua situaţie, mai puţin optimă, prespune parafarea Acordul de Asociere cu ţările partenere, mai puţin semnarea cu Ucraina. Cu toate acestea, potrivit Grupului Vişegrad, ambele scenarii ar face din summitul de la Vilnius un succes care ar permite UE să-şi continue implimentarea obiectivelor politice şi economice în raport cu ţările Europei de Est.
De fapt Parteneriatul Estic este factorul cheie în prevenirea divizării Europei în UE şi non-UE. Totuşi, potrivit expertului IDIS, Veaceslav Berbeca, un refuz din partea Ucrainei nu este echivalent cu un succes. "Să recunoaştem, cel mai important jucător în acest Parteneriat este Ucraina. Dacă aceasta nu semnează Acordul de Asociere, putem spune că întregul Parteneriat Estic a eşuat", declară acesta.
Scenariul B: Un Parteneriat Estic selectiv
Conform prognozelor, cele mai bune rezultate la Vilnius sunt aşteptate din partea Moldovei şi a Georgiei, Ucraina rămânând a fi teritoriul cel mai imprevizibil. Acest scenariu ar duce la o diversitate extremă în interiorul Parteneriatului Estic, în ceea ce priveşte relaţiile ţărilor cu UE. Din cele şase ţări ale
