Recepţia lucrărilor efectuate la Mânăstirea Strehaia – Ruinele Palatului Domnesc a avut loc în prezenţa directorului general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru.

Lucrările la Mânăstirea Strehaia au început în anul 2007 şi s-au finalizat în 2011, iar zilele trecute a avut loc o recepţie finală după încheierea termenului de garanţie. Reprezentanţii Institutului Naţional al Patrimoniului s-au declarat mulţumiţi şi nu au avut de adus obiecţii în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor efectuate aici. „Palatul de la Strehaia reprezintă un monument ecleziastic foarte important mai ales că nu vorbim doar de o biserică, ci vorbim şi de acele ziduri de incintă. E un monument care merită în continuare să se investească, iar aceasta se va vedea în numărul de turişti pe care îl va genera”, a declarat Alexandru Muraru, directorul general al Institutului Naţional de Patrimoniu. Aflat sub supervizarea Ministerului Culturii şi a Institutului Naţional al Patrimoniului, proiectul de consolidare-restaurare început în 2007 este finalizat după un efort considerabil de cercetare arheologică, reconstituire şi reconstrucţie. Până la finalizarea lucrărilor, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de aproximativ 200.000 de lei, în vederea refacerii zidurilor, tencuielilor, executării lucrărilor de consolidare şi completare a zonelor dispărute.

Istoria Mânăstirii Strehaia

Desfiinţată în urma Legii de Secularizare a averilor mănăstireşti din 1863, Mănăstirea Strehaia a rămas ca biserică de mir până în 1958 când s-a dat în folosinţă noua biserică a localităţii Strehaia, devenită oraş încă din 1921, pe motive istorice. La propunerea Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a recunoaşterii de către Stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, s-a reînfiinţat Mănăstirea Stre