Dorinţa fierbinte a fraţilor noştri români din valea Timocului – Serbia de a studia limba română în şcoli începe să se împlinească, în ciuda tuturor piedicilor puse în ultimii ani. O anchetă dispusă de Ministerul Educaţiei din Serbia scoate la iveală oficial intenţia părinţilor români de a-şi trimite copii la cursurile de limba română cu elemente de cultră naţională.
Dorinţa de a studia limba maternă în şcoli a etnicilor români din comunele şi oraşele cu majoritate românească, destul de numeroase în zona sârbească numită generic Valea Timocului persistă de aproape două secole.
Vicisitudinile istoriei Serbiei, asimilarea şi multe alte cauze potrivnice i-au făcut pe fraţii noştrii din Serbia să traverseze deceniile cu speranţa în suflet, cu setea de a-şi vedea odată şi odată copiii învăţînd la şcoală limba română, aşa cum de altfel este normal în orice democraţie europeană. Primele semne de normalitate încep să apară, însă, abia după momentul 2 martie 2012, când România pune condiţii ferme ţării vecine pentru a-i înlesni aderarea la Uniunea Europeană. Condiţiile sunt cât se poate de ferme: garantarea respectării drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului.
Nu a fost deloc simplu de pus în practică acest lucru, dar semnalul dat atunci de diplomaţia românească a contat mult în ecuaţia aderării europene a Serbiei. Între timp, Serbia a primit acceptul de a începe ngocierile de aderare la UE, iar forul european şi autorităţile române au intensificat presiunile pentru ca ţara vecină să dovedească pe deplin că are vocaţie europeană în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fumdamentale ale minorităţilor. A urmat introducerea unui proiect pilot de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională, în luna aprilie a acestui an, în trei unităţi administrativ teritoriale: Bor, Zajecear şi Negotin. De asemenea, profesorul care a coordonat întreg