Ministrul Sănătăţii a revenit asupra deciziei privind cabinetele din şcoli.

Elevii şi studenţii nu vor rămâne fără medicina şcolară. După numeroase dezbateri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a revenit asupra deciziei de a desfiinţa medicina şcolară şi a decis ca în unităţile de învăţământ să funcţioneze în continuare cabinetele medicale. Activitatea medicilor şcolari şi modul în care vor funcţiona de anul viitor cabinetele vor fi analizate în perioada următoare şi se va face o reţea adecvată, pentru ca acest tip de medicină să se dezvolte.

În momentul de faţă, nu toate unităţile beneficiază de cabinete şcolare, în mediul rural întreaga activitate este preluată de dispensare, iar în oraş un medic se ocupă de trei sau chiar patru licee. Chiar dacă responsabilitatea pe care trebuie să o aibă medicul şi competenţele acestuia sunt încă neclare, nimeni nu vede desfiinţarea medicinei şcolare ca o soluţie care ar trebui luată în calcul.

Ana Gîrlea e medic şcolar şi se ocupă de trei cabinete şcolare, la Liceul Tehnologic „Petru Poni“, Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi“ şi Liceul „Anghel Saligny“. Merge pe la toate trei, iar permanent în timpul orelor de program stă câte o asistentă. Medicul susţine că numărul elevilor care necesită îngrijiri de prim ajutor este mare, deşi şcoala a început de puţin timp. „Pe lângă vaccinarea copiilor care au intrat la liceu, mă ocup şi de prevenţie, de acordarea primului ajutor. De asemenea, suntem mult mai accesibili decât medicul de familie, la care de multe ori este nevoie de programare şi este foarte aglomerat“, a afirmat dr. Gîrlea.

Iniţial, ministrul Sănătăţii afirmase că de activităţile preventive s-ar putea ocupa doar asistentele medicale, iar pentru restul problemelor de sănătate minorii să se adreseze medicului de familie. „Asistentele medicale nu se pot ocupa de tot, şi nu se pune problema sistării a