În timp ce protestatarii din Piaţa Universităţii cer interzicerea cianurilor pentru exploatarea aurului şi argintului de la Roşia Montană, ministrul Mediului, Rovana Plumb, încearcă să-i convingă şi pe parlamentarii din comisia specială că această tehnologie nu este periculoasă pentru mediu. Zona este deja extrem de poluată este argumentul forte de la care porneşte atât ministrul Culturii, Daniel Barbu, cât şi ministrul Mediului, Rovana Plumb. Mai mult, când a fost întrebată de "cel mai catastrofal scenariu", şefa de la Mediu a preferat în locul unui răspuns concret să vorbească şi despre pericolul salmonella: "atâta timp cât am scos de pe piaţă tone de produse contaminate cu salmonella nu mi-aş permite să pun în faţa opiniei publice şi în faţa poporului un proiect în care condiţiile de siguranţă în ceea ce priveşte mediul să nu fie respectat"

"Ne-am oprit la 6 scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare"

Punctual, în cadrul audierilor de marţi, Rovana Plumb a prezentat o întreagă listă de dezavantaje ecologice ale zonei Roşia Montană, printre care cele 18 halde de steril neecologizate abandonate, 2 cariere abandonate neecologizate, o reţea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide şi o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate în bazinul hidrografic.

"Încă alte zece puncte de scurgere din care se descarcă apele acide, ceea ce determină contaminarea integrală a băii râului Roşia, toate aceste deversări determină o contaminare cu metale grele în apele de suprafaţă care ajung să depăşească cotele maxime atinse de până la 100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat în bazinul hidrografic", a explicat ministrul.

În cazul în care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatările de la Roşia Montană nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat că statul ar trebui să investească a