Sorin Oprescu a ieşit în evidenţă în cariera sa politică prin planurile măreţe prin care a promis că va fluidiza arterele principale din oraş. Pasajele sunt armele de bază pe care Oprescu le-a folosit, de-a lungul timpului, chiar dacă au înseamnat costuri uriaşe şi de multe ori au fost extrem de contestate de reprezentanţii ONG-urilor.
Unul dintre cele mai controversate proiecte este cel al pasajului de la Piaţa Presei Libere, care ar urma să fie realizat în aproximativ zece luni, dintre care şase să dureze faza de şantier, costând municipalitatea 62 de milioane de lei. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei Libere a fost aprobat la sfârşitul lunii trecute de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Potrivit municipalităţii, pasajul ar permite subtraversarea zonei pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă, respectiv linia de tramvai şi liniile de autobuze, cu staţia viitoarei magistrale 6 de metrou. Intrarea în pasaj se va face pe direcţia şoselei Bucureşti-Ploieşti spre bulevardul Kiseleff, iar ieşirea, pe bulevardul Kiseleff, dar şi pe bulevardul Mărăşti.
Pasajul din Piaţa Presei Libere a fost contestat şi de Ordinul Arhitecţilor Bucureşti
Pasajul va avea o lungime de 550 de metri şi va începe pe porţiunea din zona Fântâna Mioriţa şi Piaţa Presei Libere pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, urmând să se despartă sub formă literei „y“ sub intersecţia de la Piaţa Presei.
Încă de la anunţarea proiectului, mai multe ONG-uri s-au declarat împotriva acestuia, motivând că va fi agresat mediul şi patrimoniul din zonă, dar reclamând şi costuri mari pentru constucţia pasajului. În urma licitaţiei, firma Aplolodor SA a obţinut responsabilitatea lucrărilor.
Pasajul Piaţa Sudului, gata în 2015
În luna aprilie a acestui an, primarul general Sorin Opre
