Mai de mult anunțatele proteste comuniste au demarat săptămâna trecută, dar suflul lor este destul de anemic. După ce au pichetat Procuratura Generală, acuzând-o că ar fi în serviciul „mafiei” şi al „corupţiei”, comuniştii au mers în mod organizat, cu steaguri roşii, pancarte şi megafoane, la Televiziunea Publică, pretinzând că instituţia din dealul Schinoasei (care a fost anihilată și ridiculizată în anii lungi de guvernare PCRM) dezinformează opinia publică, nu redă flacăra revoltei ce stă să se aprindă în țară. În consecință, comuniștii au cerut mai mut timp de antenă pentru a-şi mediatiza intenția de a răsturna prin forță actuala putere.

Presa a remarcat că liderul comunist, Voronin, cel care încă în vară a dat indicaţii de pregătire temeinică a operaţiunilor antiguvernamentale (întocmirea listelor de activişti ai partidului, codurile de apel pentru mobilizare şi orarul stării de veghe) a lipsit de la proteste. O fi și aceasta o strategie. „Încălzirea” pe terenul acțiunilor comuniste în Moldova, în anul de graţie 2013, se face fără „vedeta” echipei, care este aşteptată să apară, pesemne, precum Lenin pe blindata din Gara Finlandeză din Petrograd, în faza crucială a „insurecției”.

Dincolo de acest start parodic al „revoluţiei de catifea” comuniste, trebuie să remarcăm că pericolul de destabilizare a ţării înaintea summit-ului de la Vilnius este real, după ce semnalul a fost dat de Moscova. S-au intensificat sfidările din partea găgăuzilor, care nu recunosc limba română. Transnistria îşi intră în refrenul obişnuit, cu șicane și amenințări în trombă. Întâlnirea premierului Leancă, la Tiraspol, cu liderul separatist Şevciuc, pe lângă faptul că s-a soldat doar cu prelungirea unui acord privind traficul feroviar, a înregistrat și un incident subversiv: conferința de presă a celor doi „parteneri de dialog” a fost bruiată mediatic: au disp