"Bun îi vinul ghiurghiuliu", "Cine iubeşte şi lasă" sau "Ciuleandra", acestea sunt câteva melodii de referinţă din folclorul românesc. În urmă cu o sută de ani se năştea cea care avea să devină cea mai celebră cântăreaţă de muzică populară românească: Maria Tănase.
A fost supranumită "pasărea măiastră", "Edith Piaf a României" sau "regina cântecului popular". Cu o voce inconfundabilă şi un repertoriu bogat, bazat pe izvoarele folclorului românesc, Maria Tănase a ajuns să fie omagiată şi de celebrul motor de căutare Google, care şi-a modificat logo-ul la o sută de ani de la naşterea cântăreţei.
Maria Tănase s-a născut la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913. Ea şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă "Cărăbuş" condus de actorul Constantin Tănase, în 1934.
Artista a fost apoi remarcată de folcloristul Harry Brauner, care a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, fondatorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o pe Maria Tănase să-şi formeze repertoriul pornind direct de la rădăcinile folclorului românesc.
Istoricul Nicolae Iorga este cel care i-a dat Mariei Tănase supranumele de "pasărea măiastră". Artista a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939.
În perioada celui de-al doilea Război Mondial, Maria Tănase a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale. În 1943, cu ocazia Crăciunului, ea a fost invitată să cânte în faţa regelui Mihai I şi a reginei mamă, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului.
Artista a avut o carieră prolifică. Numai în perioada 1953-1961, ea a înregistrat 24 de albume, dintre care patru în limba franceză.
Maria Tănase a murit la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni. Cosmin Ruscior, cu un portret al
