Judecătorii trebuie să completeze în declaraţia de interese dacă sunt masoni şi nu pot face parte din asociaţii secrete, potrivit unei hotărâri de principiu adoptată de Plenul Cosiliului Superior al Magistraturii (CSM) în şedinţa din 20 august.

Potrivit documentului, „judecătorii şi procurorii au obligaţia de a completa în cadrul declaraţiei de interese prevăzută de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi de Legea nr. 176/2010, modificată, calitatea de membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv cele masonice”. Acelaşi document stipulează că magistraţii nu pot face parte din asociaţii secrete, interzise de articolul 40 alineatul 4 din Constituţia României. „Dacă o asociaţie înregistrată legal cu un scop, funcţionează în fapt ca o asociaţie secretă, având alte scopuri decât cel declarat, acest fapt trebuie dovedit în fiecare caz în parte, neputând fi prezumat”, se arată în document. Hotărârea CSM dă totuşi posibilitatea magistraţilor de a face parte din asociaţii fără scop patrimonial.

„Posibilitatea judecătorilor şi procurorilor de a face parte din asociaţii fără scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementează incompatibilităţile şi interdicţiile, în măsura în care organizaţiile respective sunt înregistrate legal, îndeplinesc cerinţa prevăzută în art.11 alin.(3) din Legea nr. 303/2004 şi în art. 6 alin. (3) din Codul deontologic al magistraţilor şi funcţionează în limitele scopului şi activităţilor declarate şi autorizate de către instanţele judecătoreşti prin hotărârile privind înscrierea în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial”, se mai arată în document. În 2007, CSM spunea că „apartenenţa la o organizaţie masonă nu este incompatibilă cu calitatea de judecător sau procuror în funcţie”. La acea dată, punctul de vedere a venit în urma solicitării presei. Spre deosebire de acel punct