Nu numai interesul, cupiditatea…au constituit motivele care au făcut ca unele persoane să încheie pactul faustian de a deveni agenţi, spioni. Există o scală întreagă de alte motive, unele justificate, altele vinovate care au determinat acest pas. Mai întâi trebuie subliniat că activităţile informative, spionajul fac parte din funcţiile necesare ale unor instituţii ale statelor încă de la apariţia acestora, constituind, cum s-a spus cu expresie adesea compromisă, „ochii şi urechile” lor, mai ales în perioadele în care existenţa acestora era periclitată.
Tocmai de aceea, motivaţiile care au făcut ca unele persoane, din cele mai diverse categorii, să păşească pe această cale, de cele mai multe ori plină de primejdii şi capcane, la capătul căreia se afla rare ori satisfacţia unei datorii împlinite, de multe ori blamul şi chiar moartea, sunt din cele mai diverse, uneori contradictorii,
Astfel, idealismul, ideologia, patriotismul, religia se numără printre principalele motive în diferite contexte istorice, valorificate potrivit tradiţiilor şi educaţiei, avându-se în vedere protejarea, „salvarea” intereselor naţionale, chiar a unor valori universale. În acelaşi timp, nu trebuie trecut cu vederea că unele convingeri ideologice sau morale puteau fi rezultatul unei îndoctrinări, mistificări, devenind simple pretexte pentru acoperirea unor interese personale, de grup, partid sau chiar de stat. Uneori, o serie din aceste convingeri ideologice se datorau însă unei anumite naivităţi politice de moment.
În ceea ce priveşte presiunea pentru a accepta anumite compromisuri sau coerciţia se realiza, aşa cum ne dovedesc atâtea cazuri, prin mijloace din cele mai dure sau perverse, mergând până la şantaj şi suprimări, pentru cei care acceptau implicarea în activităţi informative ne mai existând, de cele mai multe ori, cale de întoarcere.
Insatisfa
