Dintre cele trei acorduri stand-by consecutive semnate de România cu FMI, începând cu martie 2009, doar primul a avut un efect pozitiv sensibil asupra monedei locale, a afirmat Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank. „Acesta a fost, de altfel, şi singurul care nu a avut caracter preventiv şi a însemnat creşterea rezervelor valutare ale BNR cu circa 13 miliarde euro (peste jumătate din suma primită în tranşele din 2009). Intervenţiile BNR au ajutat leul să menţină o volatilitate mai redusă decât a monedelor regionale în perioada de vârf a crizei financiare globale din 2009”, a spus Negriţoiu, citat de Agerpres.

În opinia sa, beneficiile unui nou acord cu FMI se referă atât la percepţia de risc a investitorilor asupra României - percepţie care s-a îmbunătăţit substanţial şi se menţine în continuare - cât şi la consolidarea stabilităţii financiare a ţării în contextul unor potenţiale turbulenţe în mediul extern, dar mai ales în urma unor derapaje de politică internă. „Atipic pentru un acord cu FMI, se pune accent pe ajustarea structurală, mai degrabă ca mijloc de presiune pentru organizarea mai eficientă a proceselor de cheltuire eficientă a banului public (sănătate), fluidizarea plăţilor întârziate (arieratele) şi eliminarea pierderilor în sectorul de stat. Acordul este mai mult unul calitativ şi nu cantitativ, iar cele patru miliarde de euro prevăzute, probabil că nu se vor folosi niciodată de către România”, a spus Negriţoiu.

Pe de altă parte, bancherul a criticat măsura reducerii TVA la pâine, introdusă în noul acord cu FMI. „Aceasta este una dintre măsurile populiste cu efect destul de limitat, mai ales că este însoţită şi de alte creşteri de taxe. Pâinea are o pondere de 7% în coşul de consum şi, evident, nu va rezolva problema alimentaţiei populaţiei cu venituri scăzute, dar probabil va reduce evaziunea fiscală la produsele de panificaţie şi poate influ