Legea privind tranzacţiile cu terenuri agricole în beneficiul persoanelor fizice aduce cu sine o adevărată reformă agrară, practicată de statul român şi la începutul secolului trecut. De fapt, se limitează suprafaţa de teren extravilan agricol ce poate fi deţinută de către o persoană fizică, fie ea română sau din UE, ca să nu existe discriminare în sânul Uniunii. Legea se vrea o stavilă în calea avalanşei de cetăţeni comunitari ce râvnesc la pământ românesc, pentru că este de câteva ori mai ieftin ca în Occident, iar fermierii autohtoni nu pot ţine pasul cu posibilităţile financiare ale străinilor.

Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Acest act normativ a fost considerat esenţial pentru evoluţia pieţei funciare începând cu 2014, când se liberalizează comerţul cu terenuri şi pentru persoane fizice. Autorităţile consideră că foarte mulţi străini vor cumpăra teren în România pentru că este ieftin.

Pământ cu ţârâita

Cea mai importantă prevedere a proiectului se referă la limitarea suprafeţei de teren agricol extravilan deţinută de o persoană fizică, indiferent dacă este română sau din alt stat UE, la 100 ha/persoană. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, marţi, la o întâlnire cu reprezentanţii fermierilor pe tema proiectului de lege, că această limitare ar putea fi operată pentru viitor, pentru a fi respectată Constituţia. „Cine vrea să cumpere mai mult de 100 ha trebuie să se constituie în persoană juridică”, a spus Daniel Constantin. Şi nu oricine poate cumpăra pământ, ci numai cei care au cunoştinţe de agricultură sau au lucrat în domeniu.

Pe de altă parte, vânzarea terenurilor se va face cu respectarea dreptului de preemţi