epublica Moldova nu a reuşit să atingă progrese remarcabile în promovarea egalităţii genurilor şi abilitarea femeilor, arată cel de-al treilea raport naţional privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova.

Potrivit autorilor raportului, nu există diferenţe de gen în accesul la educaţie şi la nivelul de alfabetizare în Moldova, însă se constată apariţia discrepanţelor în perioada productivă: la angajare, în activitatea antreprenorială şi în participarea la procesul decizional.

Femeile continuă să fie sub-reprezentate atât în procesul electoral, cât şi în cel politic şi decizional. Analiza prin prisma de gen a numărului funcţionarilor publici demonstrează că în 2013 ponderea bărbaţilor a constituit 51,5%, iar a femeilor – 48,5%. Pe de altă parte, femeile constituie doar 25,4% din funcţionarii publici cu funcţie de demnitate publică. Doar 30% din funcţiile de conducere de nivel superior aparţin femeilor.

Acelaşi raport constată că sărăcia absolută şi extremă au bătut în retragere, s-a îmbunătăţit accesul la educaţia preşcolară, iar starea sănătăţii infantile şi a copiilor cu vârsta sub 5 ani s-a îmbunătăţit esenţial. Există însă câteva sfidări care ameninţă dezvoltarea umană în Moldova, una dintre acestea fiind inegalitatea dintre mediul rural şi mediul urban. Locuitorii din satele Moldovei sunt mult mai expuşi sărăciei decât locuitorii de la oraşe. Şi accesul la educaţie este mai restrâns în sate decât în oraşe.

Autorii raportului mai menţionează că emigrarea este un fenomen cu două faţete. Pe fundalul fenomenului de emigrare, ponderea populaţiei aflate sub pragul sărăciei absolute a scăzut de la 30,2% până la 16,6% în perioada 2006 – 2012. Faţeta întunecată a emigrării este conturată în Republica Moldova de fenomene precum depopularea multor sate, irosirea capitalului uman, creşterea unei generaţii de copii şi tineri răm