Legea privind brevetele de invenţie va suferi modificări pentru că, în forma actuală, produce confuzii cu consecinţe financiare din cele mai importante. Autorităţile statului consideră că şi inexactitatea cadrului legislativ privind invenţiile „a contribuit” la decizia marilor investitori de a nu veni în România. De aceea, se speră ca prin noua schimbare să se rezolve şi această problemă.
Ministrul Economiei supune dezbaterii publice proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se aduc modificări şi completări Legii nr. 64/1991, în special partea referitoare la invenţiile salariaţilor. Potrivit Notei de fundamentare, „regimul flexibil al dreptului la brevet şi obligaţiile relativ limitate ale angajatorului şi inventatorilor salariaţi (…) ar putea fi interpretate de o manieră care să nu ofere suficiente garanţii marilor investitori care dezvoltă activităţi de cercetare şi producţie în România, în privinţa drepturilor aspra invenţiilor apărute şi dezvoltate în cadrul acestor investiţii”.
Insuficienta reglementare în domeniu face ca în prezent, comparativ cu alte ţări europene, ponderea cererilor de brevet de invenţie din mediul de afaceri, cercetare, universităţi să fie mult mai redusă în raport de numărul cererilor de brevet de invenţie ale persoanelor fizice (circa 45-55% din totalul cererilor înregistrate la OSIM provenind de la persoane fizice), precizează Nota. Drept consecinţă, rata de transfer tehnologic a acestor titluri de proprietate intelectuală este foarte redusă.
Salariat versus angajator
Prin modificările preconizate, se stabileşte clar că invenţiile ce au rezultat din activitatea contractuală aparţin angajatorului. Pentru cele ce au fost făcute în afara unui contract, dar utilizând baza materială a angajatorului, invenţia este a inventatorului salariat, cu excepţia cazurilor în care este revendicată de angajator, în termen de 4 lu