- Editorial - nr. 187 / 25 Septembrie, 2013 Cel de-al treilea capitol al cartii, cu exemple semnificative de glorificare, din partea maghiara, "prin ridicarea de monumente sau amplasarea unor placi comemorative unor criminali maghiari care au activat pe pamantul romanesc in anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial”, se refera la "Wass Albert, Daday Lorand (Dücsö Csaba), Szász Kalman, criminalii de la Aita Seaca”, o continuare a actiunilor antiromanesti de la 1848-1849, prin "principala metoda de represiune – asasinatul”. Comportamentul criminal, din timpul Diktatului de la Viena, din vremea celui de-Al Doilea Razboi Mondial in partea ocupata a Transilvaniei, s-a exprimat, in perioada 19401944, prin represaliile "in special impotriva romanilor si a evreilor”. UDMR s-a opus, vehement, de pilda, impotriva proiectului de lege, depus de deputatul PUNR de Salaj, Aurel Jecan, pentru "declararea localitatilor Ip si Traznea –, unde, in 1940, ungurii asasinasera 243 de romani – drept localitati martir”. Cu nerusinare, Grupul parlamentar al UDMR, pentru a-l bloca, sustinea respingerea initiativei, argumentand: "Ori uitati atrocitatile maghiare, ori nu mai aveti stabilitate interna!”. Deputatul Marton Arpad avea chiar nerusinarea sa afirme ca tocmai "romanii asasinati la Ip si Traznea ar fi provocat represiunea”, avand "o gandire precum horthystii anului 1940”. Mergand pe aceeasi linie, episcopul Tõkés Lászlo cerea, in anul 1996, ca "Dictatul (n.n. – Tratatul) de Pace de la Trianon, din anul 1920, sa fie asezat, ca echivalenta, pe acelasi plan cu Diktatul de la Viena din 30 august 1940”, motivand, sfidator si nerusinat, ca de obicei: "Minoritatea maghiara din Romania este tot atat de afectata in prezent de opresiunea la nivel de stat a nationalismului roman, cum au fost candva romanii ardeleni subiectii opresiunii maghiare”. El incerca, precum si alti maghiari, validarea "tezei v