Uitată timp de douăzeci de ani, investiţia Statului Român de peste 1 miliard de dolari în uzina de la Krivoi Rog, revine în actualitate. Începută în 1983, construcţia Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog a fost realizată de Uniunea Sovietică împreună cu România, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia şi Bulgaria.

Pe locul al doilea într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în 2012, se află investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog.

În anul 1990, lucrările realizate la Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog, finalizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii acceptată de toate părţile implicate în proiect.

La mijlocul lunii iunie, Guvernul a decis reluarea negocierilor cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a efectuat marţi o vizită la Kiev pentru a discuta problema recuperării investiţiei de la Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog. Este pentru prima dată după 1994 când discuţiile se reiau la acest nivel. “Delegaţia română a prezentat partenerilor de dialog poziţia României, care a fost adoptată de Guvernul de la Bucureşti în cadrul unui Memorandum, solicitând acestora ca în cadrul Comisiei Mixte ce va avea loc în această toamnă la Bucureşti să exprime un punct de vedere clar privind poziţia Ucrainei faţă de CIM Krivoi Rog. Totodată, a transmis părţii ucrainene necesitatea elaborării unui document interstatal, care să reglementeze aspecte ale colaborării la construirea combinatului şi care să conducă la confirmarea încheierii problematicii”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Uitată timp de douăzeci de ani, investiţia Statului Român de pest