Chestiunea nu-i deloc nouă şi se cunoaşte la fix la nivelul superior al administraţiei publice locale din Vulcan. Practic, cu excepţia celui din apropierea minei Paroşeni, a celui pe care treci, ca să ajungi la EH Vulcan, şi a punţii din spatele preparaţiei, în localitate nu mai există niciun pod care să ofere siguranţă persoanelor care vor să treacă de o parte şi de alta a Jiului de Vest.

Situaţia dezastruoasă

în care se află acestea a fost ridicată de câteva ori şi în şedinţele de consiliu local, la punctul de pe ordinea de zi numit „Diverse". Numai că, punctul fiind la sfârşit de tot, este posibil ca sesizarea făcută de consilierul local care a adus problema în discuţie să nu fi fost recepţionată, la nivelul calitativ cerut, de către ansamblul anatomic timpan-ciocan-nicovală al municipalităţii.

De pildă,

modul în care se prezintă puntea existentă în apropierea localului „Siretul”, „Pierde Şut”, cum este mai bine cunoscut, a fost evocat în câteva rânduri în adunările lunare ale consilierilor locali vulcăneni. De câteva ori, ca urmare a rugăminţilor unei persoane care locuia pe strada Abatorului şi care acum nu mai este printre noi, am scris eu însumi, în paginile acestui ziar, despre problema asta. Totul a fost în zadar, deşi promisiuni au fost desigur.

Ca să nu mai zic

de cele două poduri metalice, accesibile traficului feroviar uzinal, pe care s-au cheltuit bani grei acum vreo doi-trei ani, ca să fie puse la punct şi care acum sunt din nou vandalizate. Nu ştiu exact dacă de astea două ar trebui să se ocupe tot municipalitatea. Dar, chiar dacă nu, un pic de grijă ar trebui să aibă de ele. Altfel, este posibil ca, tranşate aproape zilnic de hoţii de fier vechi sau nu, să se întâmple ceva nedorit, Doamne, fereşte!

Intenţionat am lăsat

la urmă podul din Colonia de Jos a Vulcanului