Un nou an universitar începe pe 1 octombrie, iar problema locurilor în cămine a rămas aproape neschimbată. Oferta din căminele studenţeşti ale universităţilor de stat din Capitală acoperă numai jumătate din cerere.
Cei care nu vor să stea în cămin sau nu prind un loc pot sta cu chirie, care poate să-i coste de la 100 de euro lunar până la 200 de euro, în funcţie de locuinţă şi de zonă, susţin specialiştii în imobiliare.
Şi în ţară situaţia este asemănătoare. Ba mai mult, există universităţi unde concurenţa este de patru studenţi pe un loc în cămin.
Departajarea pentru locurile în cămin se face după media de admitere, dar cazurile sociale şi studenţii străini au prioritate, fiindcă statul român este obligat să le asigure cazare.
„Taxa de cămin se calculează făcând diferenţa dintre cheltuielile de întreţinere şi subvenţia de la stat, care este, în medie, de 94 de lei pe lună. Universităţile stabilesc taxele singure şi unele dintre ele chiar fac profit, deşi nu este legal“, a explicat Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care a atras atenţia că taxele de cămin au fost majorate în peste 10 universităţi din ţară, iar locurile sunt încă insuficiente.
De exemplu, în Capitală, la Universitatea din Bucureşti (UB), numărul de cereri depuse anul trecut a fost de aproximativ 10.500 pentru 5.000 de locuri disponibile în cele 10 cămine ale universităţii, situaţie care se va repeta şi anul acesta, susţin reprezentanţii UB.
Universităţile stabilesc taxele de cămin singure şi unele dintre ele chiar fac profit, deşi nu este legal.
Mihai Dragoş, preşedintele ANOSR
Complexul Grozăveşti este cel mai mare (peste 2.000 de locuri), însă Căminul A1, tot din Grozăveşti, terminat în 2009, este cel mai modern, cu camere cu trei paturi plus m
