Prin prisma jobului, mă intersectez zilnic cu pescari şi am observat că majoritatea sunt atraşi către un anume stil de pescuit. Se pescuieşte „la plută”, „la muscă”, „la zbor”, „la greu”, „la artificiale”, etc. Unii dintre pescari sunt fideli pe viaţă stilului practicat, dar sunt şi alţii care încearcă să pescuiască polivalent.

Părerea mea este că un pescuit, să-i zicem oportunist, la mai multe specii, folosind stiluri şi tehnici diferite, este practicat de puţini pescari. Costurile cu echipamentul sunt mari şi întotdeauna apare ceva nou de care ai nevoie. Mai trebuie o anumită experienţă pe care o obţii doar prin practică.

Am avut momente pe malul apei, unele hilare, în care pescarul din vecinătatea mea voia neapărat să prindă şi el ştiucă la vobler, aşa cum prindeam eu. Uneori am pierdut timp să explic că este aproape imposibil să prinzi ştiuca la vobler dacă dai cu el folosind montură statică la plumb. Sau sunt pescari care mă văd pescuind somn la clonc, majoritatea întreabă de unde pot procura şi ei cloncul, uitând că pe lângă bucata aia de lemn, o barcă este obligatorie, dar şi un anumit tip de echipament.

Pentru cei care vor să practice şi alte stiluri de pescuit, de mare ajutor ar fi un pescar cu experienţă care să ajute nu numai la achiziţionarea corectă a echipamentului, dar şi la explicaţii privind folosirea lui. Importante sunt şi noţiunile teoretice care se pot obţine documentându-te pe internet sau chiar stând de vorbă cu un practicant al stilului vizat.

„Interogarea” unui pescar cu experienţă chiar pe malul apei rar duce la rezultatul scontat. Nu scoţi prea multe din subtilităţi invadând zona de pescuit a acestuia. Omul a venit să pescuiască, nu să povestească, iar dacă mai şi trage, greu se dau explicaţii. Este îndeajuns să-l priveşti şi să observi cum abordează zona respectivă. Apoi prinzi un moment de relaxare şi întrebi spre