Romii sunt rareori bineveniţi în ţările europene care, în majoritatea cazurilor, întâmpină dificultăţi în a le asigura condiţii decente de viaţă, în pofida faptului că mai multe programe de inserţie au fost lansate în ultimii ani.
- Germania: Numărul persoanelor provenind din România, Bulgaria sau Ungaria, majoritatea de etnie romă, s-a triplat în ultimii patru ani. În 2012, 117.000 de cetăţeni români, 59.000 de cetăţeni bulgari şi 55.000 de cetăţeni ungari s-au instalat în Germania.
Mai multe oraşe au cerut resurse suplimentare de la guvern pentru a absorbi valurile de nou-veniţi, în timp ce unele dintre ele, precum Duisburg (vest), i-au considerat ca o şansă de a se repopula, în pofida opoziţiei puternice a populaţiei autohtone.
Ministrul de Interne în exerciţiu, Hans-Peter Friedrich, se opune categoric intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Pe de altă parte, Berlinul doreşte să elimine vizele pentru cetăţenii Serbiei şi Macedoniei, două ţări populate de numeroşi romi.
- Ungaria: Având între 500.000 şi 600.000 de romi la o populaţie de zece milioane de locuitori, Ungaria este atât o ţară "expeditoare", cât şi de "destinaţie". În 2011, Guvernul ungar a lansat un program de integrare, dar rezultatele sale se fac aşteptate. Situaţia romilor, victime ale discriminărilor, s-a înrăutăţit din cauza crizei economice şi măsurilor de austeritate, care i-au afectat mai grav decât pe restul populaţiei.
- Grecia: Aproximativ 300.000 de romi trăiesc în Grecia, majoritatea dintre ei în condiţii mizerabile. În pofida ajutoarelor sociale provenind din programe europene, integrarea lor rămâne literă moartă, aşa cum deplâng frecvent organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU.
- Italia: Între 140.000 şi 160.000 de romi trăiesc în Italia, potrivit comunităţii catolice Sant'Egidio. Dacă majoritatea dintre ei, prezenţi de mai mult tim
