Seceta de anul trecut i-a speriat pe mulţi cultivatori care au renunţat sau au plantat mai puţin anul acesta. Aşa încât, oferta e mică, deşi cererea e mare. Plus că vin comenzile de la străini

Anul acesta a fost unul bun, ploios, iar producătorii nu se pot plânge de recoltă. Şi totuşi, dacă luăm în considerare cartoful, producţia este scăzută, spun specialiştii. Scăzută în raport cu cererea. Motivul: s-a cultivat mai puţin cartof, mai ales după seceta de anul trecut şi în special faţă de anii de dinaninte de Revoluţie. „Dacă în 89 se cultivau 270 de mii de hectare, acum s-a ajuns la o suprafaţă de 41 de mii de hectare, din datele APIA. Şi poate nu toate cele 41 de mii sunt pentru piaţă, pentru că mai sunt suprafeţe de unu-doi ari, care nu produc pentru piaţă”, spune Ioan Benea (foto), preşedinte Federaţia Naţională „Cartoful” din România. O altă cauză care i-a determinat pe producători să renunţe la cartof a fost şi „concurenţa neloială”. „Pe lângă producţia slabă şi preţul slab, am avut şi o concurenţă neloială cu producţia de afară din zonele care nu au suferit cum am suferit noi, a descurajat foarte mulţi producători agricoli. Nu şi-au acoperit costurile şi au falimentat şi au zis că decât să cultive în piedere, mai bine nu mai cultivă”, a mai spus sursa citată.

Cartoful românesc este de bună calitate, spune Ioan Benea, iar pe piaţa europeană, cerere există. Ba chiar din plin. Însă, piaţa românească va suferi. „O spun de câţiva ani de când văd dezinteresul guvernanţilor - indiferent de ce culoare politică au, pentru această cultură -, că vom ajunge la momentul când vom plăti această lipsă de preocupare şi nu este exclus să plătim şi în România cartoful la 1 euro şi la peste 1 euro. Este neplăcut pentru consumatorul român, dar dacă nu este, ce să facem?”, încheie Ioan Benea.