Mai multe surse din mediul politic au prognozat că până la sfârşitul acestui an grupurile parlamentare PP-DD se vor autodesfiinţa. Un argument în acest sens este acela că în acest moment aproape toţi deputaţii şi senatorii acestui partid negociază cu fiecare partid parlamentar. La Senat, aleşii PP-DD au avut iniţial intenţia să se cartelizeze şi să negocieze trecerea lor în bloc la un alt partid. Înţelegerea nu a fost respectată, dar sunt în plină desfăşurare negocierile pe cont propriu.

În prezent, din 68 de parlamentari PP-DD validaţi la începutul legislaturii, au mai rămas doar 47, însă aceleaşi surse din mediul politic susţin că în scurtă vreme PSD va mai achiziţiona şapte sau opt senatori şi deputaţi din partidul lui Dan Diaconescu, iar PNL încă doi sau trei.

Dizolvarea grupului parlamentar al PP-DD ar putea avea loc pe fondul intensificării discuţiilor privind ruperea USL, motiv pentru care PSD şi PNL s-ar afla într-o competiţie nedeclarată pentru a-şi consolida poziţiile în Parlament, în eventualitatea unei competiţii directe.

Pe de altă parte, există discuţii dar şi reticenţe despre crearea unui nou partid. Sociologii Mircea Kivu şi Marian Preda susţin că, dincolo de protestele împotriva exploatării de la Roşia Montană, mitingurile din ultima perioadă vor impune o schimbare a clasei politice sau cel puţin un alt mod de comunicare cu clasa politică. Mircea Kivu, unul din participanţii la proteste şi un susţinător activ al acestora, a afirmat că există discuţii despre formarea unui partid nou. Mai reticent, Marian Preda, care este şi preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, a apreciat că ar fi greu de construit un partid nou, competitiv în acest moment, dar a subliniat că, la început, protestele anti-Roşia au fost de stânga, devenind treptat antisistem. Ceea ce, susţin unii analişti politici, s-ar cuveni analizat cu atenţie sporită din cauz