Cine a susţinut protestele localnicilor de la Roşia Montană împotriva strămutării şi a mineritului cu cianuri? Care sunt dedesubturile acestei afaceri fascinante prin aerul ei de complot la scară globală?

Presa afiliată proiectului minier de la Roşia Montană susţine că protestele împotriva RMGC sunt artificiale, fiind pur şi simplu stimulate (dacă nu cumva provocate) de banii omului de afaceri şi filantropului american George Soros. Foarte multe ONG-uri şi asociaţii din România care au primit de-a lungul anilor fonduri din partea fundaţiilor înfiinţate de George Soros se regăsesc într-adevăr în tabăra protestatarilor. Acest fapt este de natură să tulbure şi să creeze o impresie greşită. Aşadar, s-ar putea spune, protestele nu sunt pure, ci animate de interese dintre cele mai triviale. Nu ar exista nicio idealitate în aceste acţiuni, ci doar o competiţie brutală între titanii afacerilor globale: Soros vs Paulson şi Kaplan.

E uşor să te laşi înşelat de aceste imagini dacă nu ştii cum sunt finanţate aceste organizaţii, şi care sunt criteriile şi mecanismele deciziei. De aceea e bine să aducem câteva clarificări. În linii mari fundaţiile lui George Soros, înfiinţate cu deosebire în Europa de est şi în fostul spaţiu sovietic după căderea comunismului, şi-au propus să cultive ideile progresismului liberal, un curent de gândire politică cât se poate de american şi care se deosebeşte de stânga europeană prin faptul că rămâne imun la tentaţia marxistă (anticapitalistă).

O dovadă este că nici stânga intelectuală românească (vezi CriticAtac) nu manifestă cine ştie ce simpatie faţă de activitatea fundaţiilor Soros, aflându-se mai curând în răspăr cu spiritul acestora. Un concept emblematic este acela de open society, preluat din gândirea lui K.R. Popper, deşi nu se poate vorbi de o identitate perfectă între filozofia societăţii deschise şi activitatea p