Chioscurile de ziare sunt aproape goale sau pline cu altceva decat presa. Anunturile despre incetarea aparitiei unei publicatii sau televiziuni si radiouri care-si pierd licenta vin aproape saptamanal. Jurnalismul e, cu siguranta, pe duca. Ce se salveaza sau ce ramane din toate acestea?, se intreaba Iulian Comanescu, pe blogul lui.
Acum, cand se fac aproape 10 ani de cand Tim O'Reilly a pus in circulatie globala termenul de Web 2.0, schimbarile produse in comunicare de asa-numita social media pot fi contabilizate. Lucrurile se muta in mare masura pe Internet si o buna parte din continut este produs chiar de utilizatori, insa un lucru devine clar: principiile care stau la baza jurnalismului, ca metoda, nu dispar. Lucruri ca impartialitatea, completitudinea informatiei, stilul de redactare se modifica intr-o oarecare masura, dar raman fundamente ale comunicarii. In acest caz, despre ce vorbim atunci cand ne ingrijoram de moartea jurnalismului?
De disparut, dispare un model de business. E vorba de jurnalismul finantat din advertising, fiindca advertisingul e din ce in ce mai putin. In 2013, conform Intiative Media, presa va consuma in Romania doar 295 de milioane de euro din publicitate, adica 55% din cele 540 de milioane pe care le avea de impartit in 2008, anul de varf. In aceste conditii, supravietuirea jurnalismului se leaga in primul rand de tipurile de finantare disponibile.
1. TELEVIZIUNEA COMERCIALA. Posturile private importante continua sa faca o multime de bani, chiar daca in Romania, de exemplu, PRO TV a avut pierderi in 2012. Din cele 295 de milioane de euro care se vor cheltui in 2013 pe publicitate in media, 183 de milioane raman pe TV. Comparativ, presa scrisa a ajuns in schimb la un sfert din incasarile din 2008, adica 19 milioane fata de 82. E evident ca poti face mult mai multe cu cele 183 de milioane cheltuite pe TV, chiar daca televiz
