Avem zi de zi prilejul să auzim întrebări la care nu așteaptă răspunsuri, însă doar odată pe an există șansa să aflăm răspunsuri care nu așteaptă întrebări.

Cu un ochi pe ceasul de la Stockolm și cu celălalt pe internet, mîncătorul de știri de știință a avut zilele trecute parte de un desert copios. Pentru că în fiecare septembrie, în Boston, în ambianța Harvardului, se acordă Premiile Ig Nobel, pentru cercetări improbabile. Prilej de planetară veselie științifică.

Anul ăsta am putut să ne mirăm, cu inteligentă elevație de sprînceană, citind despre efectul alcoolului imaginar asupra percepției de sine; despre alergatul selenar pe apă sau despre probabilitatea tolănitulului bovin.

√ Dar să începem cu premiul pentru pace. Cîștigat de poliția din Belarus, care a arestat un om cu o singură mînă pentru aplaudat ilegal!

√ Premiul pentru medicină a fost dedicat anul acesta inimii și muzicii. Mai precis, unui articol care analizează ce efect au diferite genuri de muzică asupra unor pacienți care au suferit un transplant cardiac. Pacienților, care – am uitat să precizez – au fost șoareci, pentru a trece mai ușor perioada post-chirurgicală, li s-a oferit un program muzical. Oferta nu a fost foarte bogată: o variantă a Traviatei de Verdi, înregistrată de Solti la Covent Garden, un disc cu un soi de best of Mozart și un disc de muzică New Age (cu Enya). Pentru fiecare tip de muzică s-a studiat reacția medicală a auditoriului.

Conform analizelor șoarecii nu s-au bucurat prea tare de muzica New Age. Chiar și pe un palier mai elevat al gusturilor muzicale, au fost reținuți cu o dietă melomană de tipul baby Mozart. Preferința rozătorilor a fost Verdi!

Totuși, dacă ne gîndim că animalele suferiseră de curînd un transplant de inimă, putem înțelege compasiunea lor în fața ariilor Violetei: ar fi putut fi face parte dintr-un program